Ce a ascuns Austria în ultimii doi ani. Documentul care anulează pretențiile pentru acceptarea României în Schengen

În 2022, Consiliul UE a adoptat o decizie prin care îi cere Austriei să aplice legislația Schengen și să remedieze deficiențele constatate de către Comisia Europeană despre respectarea normelor privind returnarea migranților, ceea ce arată că autoritățile de la Viena au dificultăți majore în gestionarea granițelor. Raportul scoate la iveală o problemă veche internă pe care austriecii nu au rezolvat-o în ultimii doi ani, fiind preocupați să dea vina pe alte state.

Ordin de la UE pentru Austria

Deși cancelarul austriac Karl Nehammer s-a arătat, în repetate rânduri, împotriva extinderii spațiului Schengen, motivând că România trebuie să rezolve situația migraților care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în țara noastră, Consiliul Uniunii Europene cere Vienei, printr-o decizie adoptată la 19 decembrie 2022, la 11 zile de la Consiliul JAI, să remedieze deficiențele constatate de către Comisia Europeană în evaluarea despre respectarea legislației Schengen, anunță europarlamentarul Eugen Tomac.

„Toate acuzațiile la adresa României au avut la bază o teză falsă”

Austria trebuie să își modifice legislația națională și să transpună directiva privind intrarea și returnarea migranților, așa cum recomandă forul european pentru a-și remedia probleme semnalate încă din 2020, când Karl Nehammer era ministru de Interne.

„Cel puțin cinci articole din Directiva 2008/115/CE trebuie implementate în legislația austriacă privind intrarea și returnarea, aspecte ce reprezintă deficiențe majorare în implementarea legislației europene cu privirea la gestionarea migrației.

În concluzie, acest document demonstrează cât se poate de clar și de limpede că Austria nu și-a adaptat legislația internă pentru a gestiona eficient problematica migrației, fapt constatat încă din 2020 de către Comisia Europeană.

Prin urmare, toate acuzațiile la adresa României au avut la baza o teză falsă. Problematica imigranților din Austria este de fapt o problemă veche internă, și nu una descoperită recent de Nehammer care, înainte de a fi cancelar, a fost ministru de Interne și avea obligația să-și alinieze legislația internă la cea europeană”, a precizat Tomac.

Probă pentru București

Documentul Consiliului UE este încă o probă dacă România va ataca la Curtea de Justiției a Uniunii Europene votul din Consiliul JAI (8 decembrie 2022), a mai spus acesta. Consultă-l AICI.

De la adoptarea deciziei, Viena are termen două luni să elaboreze un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a tuturor recomandărilor ce vizează remedierea eventualelor deficiențe identificate în raportul de evaluare, apoi să-l transmită Comisiei și Consiliului.

România, care așteaptă aderarea la Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria s-a opus în Consiliul JAI din 8 decembrie, dând undă verde doar Croației.